Harddisk-uri externe

Economica.net

Economica.net
Business la minut

Topul cenzurii. Cât de liber navighezi pe internet în România față de restul lumii

Deși anumite reglementări privind internetul — atunci când sunt aplicate corect și cu prudență — pot contribui la combaterea discursurilor de ură, la protejarea grupurilor vulnerabile și la prevenirea răspândirii dezinformării periculoase, din păcate, multe țări duc cenzura la extrem. Utilizatorii de internet din țările cu restricții severe trăiesc cu o libertate redusă sau chiar fără libertate pe internet, ceea ce are implicații enorme asupra drepturilor utilizatorilor, libertății de exprimare, educației și inovării. Unii cetățeni se confruntă chiar cu pedepse severe din partea cenzurii guvernamentale, inclusiv arestarea sau închisoarea, doar pentru că și-au exprimat o opinie online. Această hartă clasifică 171 de țări în funcție de gradul de libertate cu care oamenii pot accesa internetul. Datele provin dintr-un indice al libertății pe internet realizat de Cloudwards în 2026, care evaluează politicile naționale în patru domenii: descărcarea de fișiere prin torrent, disponibilitatea serviciilor VPN, conținutul pentru adulți și libertatea de exprimare politică și civică. Deși nicio țară nu a obținut un scor perfect de 100%, un grup de 11 state a obținut un scor de 92 în ceea ce privește libertatea pe internet, cetățenii acestora confruntându-se cu cele mai puține restricții online. Aceste țări — printre care Belgia, Costa Rica, Timorul de Est și Noua Zeelandă — sunt răspândite pe patru continente. Coreea de Nord, unde doar cetățenii cei mai de încredere ai regimului pot accesa internetul global, a obținut un scor de 0 în ceea ce privește libertatea pe internet. Rusia, Pakistanul, Iranul și China au obținut fiecare doar 4 puncte. Țările aflate la sau aproape de sfârșitul listei (cu un scor de 20 sau mai puțin) sunt distribuite pe trei continente: Asia, Africa și Europa. De exemplu, cu scoruri privind libertatea internetului cuprinse între 12 și 20 în clasamentul nostru, India, Myanmar, Turkmenistan și Bangladesh se confruntă, de asemenea, cu o cenzură semnificativă a internetului.

Unde se clasează România

România a obținut un scor de 64 și se clasează la mijloc, la fel ca Serbia, Franța, Germania, Statele Unite, Africa de Sud, Japonia, Australia. Marea Britanie și Coreea de Sud, cu scoruri de 52 și, respectiv, 32, se află în urma acestora. Scorul Marii Britanii a fost puternic influențat de legislația recentă privind conținutul pentru adulți. În Europa, țările cu cel mai liber internet sunt în ordine: Finlanda, Islanda, Norvegia, Belgia, Danemarca, Slovacia și Liechtenstein, acestea fiind și Top 11 la nivel global. Aceleași șapte țări europene se află, de asemenea, pe primele locuri sau aproape de acestea în clasamentul „Freedom in the World” realizat de Freedom House. Acest lucru înseamnă că au obținut scoruri ridicate în domenii precum libertatea individuală, libertatea de exprimare și libertățile politice și civile. Gradele doi și trei de libertate ale clasamentului sunt ocupate de țări care au obținut un scor de 80 sau 84. Majoritatea țărilor din această categorie sunt europene, printre care Suedia, Elveția, Irlanda, Polonia și altele, dar și America de Nord se regăsește aici. Șapte țări din America de Nord și Centrală — Belize, Canada, Republica Dominicană, Haiti, Jamaica, Panama și Trinidad și Tobago — au obținut un scor de 80 sau mai mult, la fel ca câte trei țări din America de Sud și Africa. De remarcat faptul că mai multe țări europene — printre care Austria, Andorra, Croația, Grecia, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia și Slovenia — au fost catalogate ca având „restricții” în ceea ce privește exprimarea politică și civică online. Belarus este singura țară europeană cu un scor extrem de scăzut (20) în ceea ce privește libertatea online. Această țară din Europa de Est este cunoscută pentru încălcările drepturilor omului și este singura țară europeană care menține pedeapsa cu moartea. Criticile publice la adresa regimului nu sunt tolerate, iar cetățenii riscă să fie reținuți sau arestați pentru că protestează.

Ce este cenzura pe internet?

Cenzura pe internet se referă la situația în care anumite conținuturi sau servicii online — precum platformele de socializare, site-urile cu conținut pentru adulți, aplicațiile VoIP, aplicațiile VPN și altele — sunt interzise sau restricționate într-un fel sau altul. În unele cazuri, cenzura implică ștergerea postărilor online care răspândesc ură sau dezinformare sau care manifestă o anumită orientare politică sau religioasă, în funcție de locație și de legislație. Cenzura poate avea loc la nivel guvernamental sau poate fi aplicată de furnizorii de servicii de internet, de servicii sau de companii.

Exemple de cenzură online

Termenul „cenzură” este unul general și poate lua multe forme. Lista de mai jos oferă câteva exemple despre modul în care este implementată, deși este departe de a fi exhaustivă: Marele Firewall: Marele Firewall al Chinei este utilizat pentru a împiedica cetățenii să vizualizeze conținut considerat sensibil din punct de vedere politic. Acesta include, cel mai cunoscut, informații legate de masacrul din Piața Tiananmen din 1989. Firewall-ul blochează, de asemenea, platforme populare precum Facebook, X și YouTube. Controlul politic: China nu este singura țară care controlează strict ceea ce spun și vizualizează oamenii online. Țări precum Iranul, Belarus, Turkmenistanul și altele folosesc, de asemenea, cenzura ca mijloc de reprimare a potențialelor voci de opoziție. Închideri temporare: Unele guverne închid sau restricționează anumite site-uri web sau platforme în perioadele electorale sau când au loc proteste. Fac acest lucru ca o formă de „control al daunelor” și pentru a înăbuși opoziția. Conținut pentru adulți: În unele țări, site-urile cu conținut pentru adulți sunt interzise complet, adesea din motive morale sau religioase. Recent, țări precum Marea Britanie au introdus verificarea vârstei pentru a împiedica minorii să acceseze site-urile pentru adulți. Interzicerea VPN-urilor: VPN-urile sunt disponibile gratuit și sunt legale în majoritatea țărilor, dar câteva dintre ele — precum China, Coreea de Nord și Rusia — blochează sau restricționează sever aceste servicii. Un VPN vă oferă o adresă IP dintr-o altă locație și vă criptează traficul de internet pentru a vă proteja confidențialitatea online. Conținut care incită la ură: Platformele de socializare au, de obicei, politici în vigoare pentru a elimina postările care răspândesc ură sau incită la violență. Exemple de discursuri de ură online includ postări sau comentarii de natură rasistă, sexistă sau anti-LGBTQ. Site-uri de torrente: Chiar și țările cu scoruri ridicate de libertate pe internet nu aprobă, de obicei, site-urile de torrente, precum The Pirate Bay, cunoscut pentru distribuirea de conținut protejat de drepturi de autor. Mai multe țări blochează sau au încercat să blocheze acest tip de site-uri, dar acestea tind să demonstreze o rezistență puternică.
Posted on 23 April 2026 @ 10:26 pm

Arena IT

Arena IT | RSS
Stiri IT | Blog hardware, software, evenimente IT

Mânerele ușilor de la mașini trebuie să fie MECANIEC și VIZIBILE – China a publicat un nou standard valabil din 2027

Când am văzut prima dată mânerele de uși de la Tesla, nu pot să zic că am fost dat pe spate. Mi-a plăcut ideea de integrare, faptul că sunt ascunse în portieră, dar sistemul de deschidere mi se pare și astăzi unul prost gândit. Mulți producători au preluat conceptul și l-au dus mai departe, iar […] Articolul Mânerele ușilor de la mașini trebuie să fie MECANIEC și VIZIBILE – China a publicat un nou standard valabil din 2027 apare prima dată în Arena IT.
Posted on 6 February 2026 @ 2:05 pm

Infoportal

RSS feed currently not available

Please try again later