Sursa ATX Delux 500W

Economica.net

Economica.net
Business la minut

Ce ne spune epopeea semnăturii electronice despre digitalizarea României

În România, digitalizarea nu e frânată de lipsa soluțiilor tehnice, ci de întârzierile în decizie

După mai bine de zece ani de dezbateri, România a adoptat, în 2024, Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea. A fost un moment important, dar incomplet. Din iulie 2024, aplicarea efectivă a legii a depins de publicarea normelor de aplicare – norme care au apărut abia acum, la început de 2026, după aproape un an si jumătate de discuții, negocieri și tergiversări mai mult sau mai puțin întemeiate. În această perioadă, semnătura electronică a continuat să existe într-un climat de incertitudine juridică, mai ales în relația cu autoritățile publice. Pentru industria de IT și pentru mediul privat în general, semnătura electronică nu este nici nouă, nici spectaculoasă. Este un instrument folosit de ani de zile, o componentă de bază a proceselor digitale moderne. Tocmai de aceea, miza acestor demersuri de reglementare nu a fost niciodată despre tehnologie sau inovație în sine, ci despre normalizare: crearea unui cadru legal care să permită extinderea acestor beneficii către întreaga economie. Și un pas important pentru digitalizare (azi în multe cazuri aflată în stadiul – printează – semnează – urcă într-o platformă online documentul) a serviciilor publice la interfața cu cetățeanul/compania și a mersului documentelor între instituțiile publice. Pentru ANIS – Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii – acest subiect este poate cel mai vechi dintre cele care au trenat neuzual de mult. Industria de IT a susținut constant, timp de peste un deceniu, necesitatea unei legislații clare și aplicabile privind semnătura electronică. Am participat la consultări, am formulat propuneri, am adus clarificări de ordin tehnic și am explicat, de multe ori, de ce acest subiect este esențial nu doar pentru furnizorii de tehnologie, ci pentru funcționarea normală a economiei digitale.

Digitalizarea care chiar se vede

Normele de aplicare ale Legii 214/2024 vin să transforme un instrument deja familiar într-un mecanism cu adevărat util pentru sectoare-cheie ale economiei. În banking, de exemplu, semnătura electronică permite deschiderea de conturi, semnarea contractelor sau a documentației aferente produselor financiare fără prezență fizică, într-un mod securizat și conform cerințelor legale. În asigurări, digitalizarea procesului de ofertare, emitere și gestionare a polițelor devine mult mai eficientă atunci când documentele pot fi semnate electronic, fără întârzieri și costuri administrative inutile. În utilități, telecomunicații, servicii de sănătate sau alte platforme digitale, semnătura electronică face posibilă interacțiunea rapidă, clară și trasabilă între cetățeni și furnizorii publici sau privați, eliminând nevoia deplasărilor și a documentelor pe hârtie. Pentru oameni, acest lucru înseamnă timp câștigat și acces mai facil la servicii. Pentru companii, înseamnă procese mai eficiente și o experiență mai bună pentru clienții lor. Un element esențial în acest ecosistem este Cartea Electronică de Identitate (CEI), care include o semnătură electronică avansată. Acest aspect aduce un plus de simplitate pentru cetățeni, care pot utiliza CEI nu doar ca document de identitate, ci și ca instrument de semnare electronică în relația cu furnizorii de servicii publice și private. Integrarea semnăturii electronice în CEI creează premisele unei utilizări largi și intuitive, reduce barierele de adopție și crește încrederea în soluțiile digitale. În esență, cadrul legal privind semnăturile electronice creează contextul necesar pentru ca soluțiile digitale să fie adoptate la scară largă în mod unitar și oferă claritate asupra efectelor juridice pentru fiecare tip de semnătură electronică – simplă, avansată și calificată. Acest cadru încurajează investițiile în digitalizare atât în sectorul privat cât și în administrația publică. Privit în ansamblu, acest cadru juridic complet reprezintă o cărămidă importantă în procesul de transformare digitală a României. Următorul pas firesc este integrarea coerentă a inițiativelor europene, în special a portofelului digital european (EU Digital Identity Wallet), care va permite utilizarea identității digitale și a semnăturii electronice într-un cadru interoperabil la nivelul Uniunii Europene. Având în vedere termenele europene ambițioase pentru implementare – fiecare stat membru trebuie să aiba un wallet național funcțional până la finalul anului 2026 – este esențial ca România să dispună, într-un interval scurt de timp, de un cadru legislativ național clar, funcțional și predictibil. Totodată, adoptarea eficientă a acestui instrument presupune existența unei piețe deschise și competitive, care să permită inovarea și participarea unui spectru larg de furnizori. În acest context, este de salutat faptul că Guvernul pare să acorde, în sfârșit, o prioritate strategică digitalizării, creând premisele necesare pentru alinierea reală la agenda digitală europeană.

Tehnologia e aici. Economia nu mai are răbdare. Statul trebuie să țină pasul

Pentru ANIS și pentru industria de IT, mesajul rămâne consecvent: tehnologia există, este matură și este deja utilizată. Diferența o face cadrul care permite extinderea ei către toate industriile și către cetățeni. După ani de așteptare, avem șansa de a trata semnătura electronică nu ca pe un proiect special, ci ca pe un element de bază a economiei digitale. Finalizarea cadrului legal pentru utilizarea semnăturii electronice este abia începutul unei etape în care digitalizarea poate fi făcută coerent, predictibil și cu impact real. Privind spre viitor, ne dorim ca astfel de întârzieri să nu mai fie regula, ca reglementări altminteri normale să fie adoptate și aplicate fără a fi necesari ani de discuții și negocieri politice. Avem nevoie de o guvernanță digitală corectă, un cadru clar, decizii asumate și un ritm care să țină pasul cu realitatea economică și tehnologică. Numai așa transformarea digitală poate deveni motorul care schimbă fundamental modul în care economia, administrația și cetățenii interacționează în România. Autor: Corina Vasile, director executiv ANIS

Despre ANIS

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) este asociația reprezentativă a industriei de IT din România. ANIS are peste 150 de companii membre, este un promotor al digitalizării și reprezintă interesele industriei de IT de 25 de ani, fiind un partener de dialog credibil care poate contribui la crearea de politici publice care să faciliteze valorificarea tehnologiei pentru dezvoltarea socio-economică.
Posted on 3 February 2026 @ 7:49 pm

Arena IT

Arena IT | RSS
Stiri IT | Blog hardware, software, evenimente IT

Sondajul de marți: Ce furnizor de televiziune aveti? (2026)

Continuăm seria de sondaje despre furnizorii noștri cu episodul despre cablu TV. 🙂 Am rulat sondajul în 2024 și 2025, deci acum am putea centraliza mai bine datele. Personal, am trecut la Orange din vara aceasta, dar mă aștept ca tot DIGI să fie pe primul loc și aici, și în acest an. 🙂 Apropo, […] Articolul Sondajul de marți: Ce furnizor de televiziune aveti? (2026) apare prima dată în Arena IT.
Posted on 3 February 2026 @ 6:08 am

Infoportal

RSS feed currently not available

Please try again later