Catalog online
Știri IT
Economica.net
Economica.netBusiness la minut
Document. Noi măsuri fiscale pregătite de Guvernul Bolojan. Crește impozitul pe salariu pentru cei mai săraci angajați, scade cel mai controversat impozit aplicat firmelor
Măsura ar urma să se aplice de la 1 iulie 2026, când Guvernul a decis să mărească și salariul minim brut, la 4.325 de lei. Proiectul de lege amintit mai arată, printre altele, și că taxa pe stâlp va fi aliminată din 2027, dar și că atât de disputatul impozit pe cifra de afacaeri (IMCA) scade la 0,5%, această din urmă decizie fiind deja cunoscută și discutată în spațiul public, nemulțumind mediul de afaceri. Citește și: Grindeanu ignoră avertismentele marilor antreprenori și companii: Nu vreau să fie eliminat impozitul pe cifra de afaceri (IMCA). Mediul de business a afirmat clar că IMCA va îngropa economia Redăm mai jos principalele schimbări, așa cum reies ele din nota de fundamentare a proiectului:
| Prin acest act normativ se reglementează următoarele propuneri de modificarea și/sau completare, după cum urmează: Impozitul pe profit și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor: Se propun următoarele modificări/completări: Pentru IMCA se propune: a) reducerea cotei de impozitare de la 1% la 0.5%, pentru anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026; b) eliminarea sistemului de impozitare începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027; c) instituirea unei prevederi referitoare la continuarea respectării obligației de păstrare în patrimoniu, de către contribuabili, a imobilizărilor în curs de execuție/activelor în situația în care au scăzut la calculul IMCA valoarea imobilizărilor în curs de execuție/activelor potrivit indicatorilor I și A pe o perioadă rămasă din cea reprezentând cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani; aceiași regulă se aplică și pentru contribuabilii care au datorat ICAS; d) alte corelări tehnice. Pentru ICAS se propune eliminarea sistemului de impozitare începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor: Începând cu data de 1 ianuarie 2026, se propune o cotă unică de impozitare, de 1%, utilizată pentru calculul impozitului. Ca urmare a acestei propuneri de modificare au fost efectuate și corelări tehnice pentru: – determinarea echivalentului în euro a limitei fiscale de încadrare în regimul de impunere a veniturilor microîntreprinderilor; – determinarea limitei fiscale de încadrare în regimul de impunere a veniturilor microîntreprinderilor, similar regulilor pentru determinarea bazei impozabile. Impozitul pe venit: Se propune majorarea cotei de impozit de la 10% la 16 % aplicată asupra venitului brut reprezentând bunuri și/sau servicii primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia, precum și sume plătite unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul pieței pentru astfel de bunuri ori servicii. Totodată, se menține sistemul reținerii la sursă a impozitului la momentul acordării acestor venituri de către plătitorii de venit. Măsura are în vedere impozitarea acestor venituri și a veniturilor sub formă de dividende prin aplicarea unei cote cu același nivel și intră în vigoare începând cu data de 01 ianuarie 2026. În domeniul accizelor -Prin proiectul de act normativ se propune ca autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, și a importatorilor autorizați, precum și înregistrarea operatorilor economici care doresc să distribuie şi să comercializeze angro băuturi alcoolice, tutun prelucrat şi produse energetice – benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat, păcură și biocombustibili care desfășoară activități cu produse accizabile cu produse supuse accizelor armonizate, să se efectueze de către o Comisie de autorizare constituita la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscala, Prin această inițiativă de modificare a prevederilor legislative actuale, obiectivul principal al ANAF este de a aduce o îmbunătățire și claritate a legislației actuale, cu scopul de a se asigura un cadru legal transparent și echitabil pentru toți contribuabilii care activează în domeniul produselor accizabile, eliminarea operatorilor economici cu un comportament fiscal inadecvat, și, totodată, eliminarea concurenței neloiale pe care o practică astfel de operatori economici, concurență neloială ce rezultă în primul rând din prețurile mai mici de vânzare, practicate ca urmare a neplății obligațiilor la bugetul de stat. În vederea atingerii acestor obiective se impune modificarea Codului Fiscal prin introducerea unor măsuri mult mai ferme și concrete, bazate pe o analiză mult mai complexă cu privire la persoanele fizice care sunt asociații și/sau administratorii societăților care solicită autorizarea în domeniul comerțului cu produse accizabile. Din acest motiv, pentru a evita și elimina aceste practici, anticipat autorizării, se impune: – în cazul persoanelor fizice de naționalitate străină, efectuarea unor schimburi de informații cu statele membre pentru a se putea crea un profil de risc adecvat și în primul rând pentru a se verifica proveniența banilor utilizați pentru desfășurarea acestei activități întrucât sumele necesare achiziționării unor asemenea cantități de produse energetice, sunt foarte mari. – în cazul persoanelor fizice din România, cu o situație materială precară, se impune stabilirea și îndeplinirea unor criterii de bonitate bine stabilite și, ca și în cazul cetățenilor străini, trebuie verificat de unde provin sumele de bani necesare achiziționării de produse accizabile din U.E. -în considerarea faptului că se impune aplicarea unui regim unitar în ceea ce privește solicitarea acelorași tipuri de informații din statele membre UE și a se verifica totodată și bonitatea pe baza acelorași criterii, prin acest act normativ se introduc și măsuri menite a autoriza antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi și a importatorilor, în mod centralizat, de către o singură Comisie creată la nivelul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, în cadrul căreia vor fi desemnați reprezentanți ai Direcției Antifraudă Fiscală/Direcției de Analiză de Risc/Direcției de Informații Fiscale/Directiei Juridice, precum și reprezentanți ai Oficiului Național pentru Prevenirea, și Combaterea Spălării Banilor si ai Autorității Vamale Romane în considerarea atribuțiilor ce revin acestora. –autorizarea operatorilor economici care efectuează importuri de produse energetice având în vedere următoarele considerente: În prezent nu se prevede obligativitatea deținerii unei autorizații în vederea efectuării importurilor de produse energetice, având la bază considerentul că ”liberul de vamă” nu se acordă decât după plata accizei și TVA aferent produselor importate și riscul neplății acestor impozite este minim, precum și faptul că nefiind necesară o autorizație nu există nicio obligație cu privire la raportarea cantităților importate și nici a clienților produselor importate, neputându-se face, de către organele cu atribuții de control, o analiză cu privire la circuitul tranzacțional al produselor. În vederea autorizării se impune a se avea în vedere următoarele: – emiterea autorizației de import pentru o cantitate strict delimitată de produse energetice și pentru un termen de maxim 12 luni; -constituirea unei garanții financiare în favoarea ANAF, care să acopere riscul neplății obligațiilor datorate bugetului de stat, cel puțin la nivelul TVA datorat, (diferența de TVA dintre prețul declarat în vamă și prețul de vânzare pe piața din România) – depunerea unor raportări lunare care să conțină, cronologic, minim următoarele informații: denumire furnizor (număr autorizație), cantitate achiziționată, denumire clienți; -actualizarea garanției financiare, în funcție de raportările depuse de operatorii economici; -anularea autorizației în cazul în care societatea cesionează părțile sociale sau nu informează Comisia cu privire la orice modificare intervenită de la data autorizării; – operatorii economici care au calitatea de antrepozitar pot efectua operațiuni de import fără a avea obligația de a deține și autorizație de importator. – stabilirea unor sancțiuni contravenționale și anularea autorizației de import în cazul în care produsele energetice sunt comercializate către societăți care nu dețin atestat de comercializare produsele energetice sau către operatori economici alții decât consumatorii finali/en detailiști. Având în vedere că în prezent, Codul Fiscal nu prevede necesitatea deținerii unei autorizații în vederea efectuării operațiunilor de export de produse accizabile din România, și practic, organele fiscale nu au nicio informație în timp real cu privire la exporturile efectuate într-o țară non-UE și nicio evidență cu privire la societățile care fac/au făcut aceste operațiuni și nici a cantităților exportate, se impune autorizarea și acestor operatori economici astfel încât organele cu atribuții de control să poată verifica punctual acești operatori. Se propune totodată și înregistrarea acestor operatori la Autoritatea Vamala Romana -pentru a asigura previzibilitatea în comerțul angro cu produse energetice se impune crearea unui cadru mult mai restrictiv în domeniul circulației produselor energetice. În prezent, prevederile legale în vigoare permit crearea unui lanț de tranzacționare nelimitat, și totodată, nejustificat din punct de vedere economic, singura condiție fiind deținerea unui atestat de comercializare angro fără depozitare. Activitatea de monitorizare și control al activității desfășurate de antrepozitarii autorizați care prezintă risc fiscal ridicat se stabilește prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române. Impozitul pe construcții În contextul evaluării efectelor pe care impozitul pe construcții îl are asupra anumitor sectoare de activitate se propune abrogarea acestui impozit începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027. Modificări privind Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, vizează: a) abrogarea prevederilor art. XII pct. 2, condiția de păstrare a activelor fiind stabilită în mod unitar în cadrul articolului care cuprinde regulile aplicabile contribuabililor care au datorat IMCA; b) corectarea trimiterii de la art. XIII alin. (2) lit. a) la pct. 1 din această lege față de 1-5 existent în cadrul legii. Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale și Ordonanţa Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural Se propune ca termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 respectiv Ordonanța Guvernului nr. 5/2013, să se proroge până la data de 31 decembrie 2027, inclusiv. Alte măsuri: Având în vedere faptul că scopul măsurii este sprijinirea salariaților cu salariul de încadrare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin act normativ, se propune menținerea măsurii potrivit căreia, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, până la data de 30 iunie 2026, respectiv pentru suma de 200 de lei, în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026, în anumite condiții, prin derogare de la prevederile Titlului IV și V din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2026, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Măsura se aplică pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază pentru care: – venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în baza aceluiași contract de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.300 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026 – 30 iunie 2026, respectiv nivelul de 4.600 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 – 31 decembrie 2026. Totodată, se propune, între condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ, ca nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, să nu fie diminuat în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului și data de 31 decembrie 2026, pentru a atinge nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vederea aplicării acestui regim fiscal. De asemenea, de această măsură beneficiază și persoanele nou angajate în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Reglementările sunt aplicabile, în perioada în care salariul de încadrare este menținut la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, stabilit prin hotărârea Guvernului, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente perioadei 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, inclusiv. Facilitatea fiscală se acordă în aceleași condiții și veniturilor din salarii și asimilate salariilor astfel cum sunt definite de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, obținute în baza unui raport de serviciu. În cazul în care facilitățile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, corespunzătoare unei perioade din lună, pentru stabilirea sumei reprezentând venituri pentru care nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, se determină proporția dintre numărul de zile lucrătoare aferente perioadei în care contractul individual de muncă/raportul de serviciu este în derulare în perioada de acordare a facilității și numărul de zile lucrătoare din luna respectivă. Totodată, se propune ca suma de 300 lei, respectiv suma de 200 lei să fie diminuată proporțional cu numărul de zile din lună în care angajații realizează venituri din salarii și asimilate salariilor al căror nivel îndeplinesc condițiile cumulative propuse, respectiv nivelul salariului de bază lunar brut sau al soldei lunare, după caz, stabilit/ă potrivit contractului individual de muncă/raportul de serviciu, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și nivelul maxim al venitului brut din salarii și asimilate salariilor realizat de angajații vizați să nu depășească suma 4.300 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026 – 30 iunie 2026, respectiv nivelul de 4.600 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 – 31 decembrie 2026. De asemenea se propune ca, prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (5^6) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile aferente perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2026, inclusiv, nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (5^6) – (5^9) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se diminuează cu suma de 300 lei lunar pentru veniturile aferente perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2026, respectiv cu suma de 200 lei lunar pentru veniturile aferente perioadei 1 iulie – 31 decembrie 2026. Pentru acordarea facilității fiscale referitoare la neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 300 lei/lună, respectiv a sumei de 200 lei/lună se propune ajustarea plafonului lunar de 4.300 lei, respectiv a plafonului lunar de 4.600 lei, reprezentând venit brut realizat din salarii și asimilate salariilor, în sensul excluderii de la calculul acestuia a contravalorii tichetelor de masă, a voucherelor de vacanță, respectiv a indemnizației de hrană, după caz, acordate potrivit legii. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 7 octombrie 2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2022, cu modificările şi completările ulterioare -Pentru înlăturarea dificultăților întâmpinate de furnizorii/prestatorii stabiliți în România în identificarea statutului beneficiarilor de persoane impozabile stabilite sau nu în țara noastră, se propune introducerea obligației de transmitere în sistemul național RO e-Factura și a facturilor emise către persoane impozabile care nu sunt stabilite, dar sunt înregistrate în scopuri de TVA în România. -Se propune modificarea termenului de transmitere a facturilor în sistemul național RO e-Factura la 5 zile lucrătoare de la data emiterii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Se precizează și faptul că termenul-limită se calculează conform Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor, astfel că acesta începe să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. -Se propune introducerea aceluiași termen, de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, pentru transmiterea în sistemul național RO e-Factura în relația B2C. – În vederea asigurării respectării prevederilor legale privind transmiterea facturilor în sistemul național RO e-Factura de către persoanele fizice identificate fiscal prin codul numeric personal, care au calitatea de persoane impozabile, se propune crearea mecanismului necesar accesului acestora la sistem prin intermediul Registrului RO e-Factura obligatoriu. În situația în care persoanele fizice se înregistrează în Registrul RO e-Factura obligatoriu, furnizorii/prestatorii vor cunoaște statutul acestora de persoane impozabile și că se află într-o relație B2B, fiind aplicabile regulile prevăzute pentru acest tip de relație. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2024 privind unele măsuri de implementare şi utilizare a decontului precompletat RO e-TVA şi valorificarea datelor şi informaţiilor prin implementarea unui sistem de guvernanţă specific, precum şi alte măsuri fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 582 din 21 iunie 2024, cu modificările şi completările ulterioare -Se propune abrogarea prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2024, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la obligația persoanelor impozabile de a răspunde la „Notificarea de conformare RO e-TVA”. având în vedere că Agenția Națională de Administrare Fiscală nu dispune de capacitatea de a analiza punctual numărul ridicat de răspunsuri ale contribuabililor și nici nu are posibilitatea să-și asume că acestea sunt complete, corecte, astfel încât să nu genereze efectele sancționatorii prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2024. -Se propune suspendarea aplicării dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2024, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează transmiterea „Notificării de conformare RO e-TVA” în cazul contribuabililor care aplică sistemul TVA la încasare, până la data de 30 septembrie 2026, dată până la care vor fi disponibile instrumentele informatice necesare pentru includerea informațiilor relevante în decontul precompletat RO e-TVA. Se propune completarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, cu modificările şi completările ulterioare, cu reglementarea situațiilor în care perioada de incapacitate temporară de muncă pentru care s-au eliberat certificatele de concediu medical, se prelungește conducând la depășirea perioadei de până la 7 zile sau a perioadei cuprinsă între 8 şi 14 zile, caz în care, diferențele de indemnizaţii rezultate ca urmare a recalculării acestora, se includ în veniturile aferente lunii în care se stabilesc și se declară în Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate aferentă aceleiași luni. Totodată, se reglementează ca termen de implementare a acestor prevederi data de 1 iulie 2026, termen până la care urmează să fie modificată legislația subsecventă, respectiv Normele de aplicare, precum și modelul unic al certificatului de concediu medical și instrucțiunile privind utilizarea şi modul de completare a acestuia. Acest termen are în vedere și necesitatea implementării în aplicațiile informatice ale angajatorilor și ale plătitorilor de informații noile prevederi și asigurarea compatibilității acestora cu Platforma informatică din asigurările de sănătate 2 (PIAS 2) care urmează să fie finalizată la data de 30.06.2026 în cadrul proiectului ”Redimensionare, standardizare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS), derulat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Pilonul II: Transformare Digitală, Componenta 7 – Transformare digitală, Investiția: I3. Realizarea sistemului de eHEALTH și telemedicină, Investiția specifică: I3.1 – Redimensionare, standardizare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS), jalonul 160, ținta 162. Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026 şi până la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2026, prin derogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat în luna anterioară, inclusiv cel încasat în luna decembrie 2025, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se alocă până cel târziu la data de 8 a lunii în curs sume corespunzătoare următoarelor cote: a) 15% la bugetul local al judeţului; b) 63% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 22% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice. (2) Pentru municipiul Bucureşti, începând cu data de 1 ianuarie 2026 şi până la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2026, prin derogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit încasat la bugetul de stat în luna anterioară, inclusiv cel încasat în luna decembrie 2025, la nivelul municipiului Bucureşti, se repartizează, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, astfel: a) o cotă de 14% se alocă într-un cont distinct deschis pe seama Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice a municipiului București; b) din suma corespunzătoare cotei de 86%, o cotă de 45% se repartizează pentru bugetul local al municipiului București, iar diferenţa de 55% se repartizează sectoarelor municipiului Bucureşti proporţional cu sumele defalcate din impozitul pe venit încasate în anul 2025. c) din suma corespunzătoare cotei de 45% prevăzute la lit.b), o cotă de 1,5% se repartizează, bugetului local al judeţului Ilfov, într-un cont distinct de venituri, pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare. În vederea finalizării obiectivelor de investiții pentru care au fost alocate sumele prevăzute în anexa 7/03 la Legea bugetului de stat pe anul 2025, nr.9/2025, este necesar ca sumele rămase neutilizate să rămână la dispoziția autorităților locale. Se propune prorogarea până la data de 1 ianuarie 2027 a termenului de intrare în vigoare a prevederilor art. 32^1 alin. (1), (2), (3) și (4) precum și a termenului prevăzut la art.32^2 alin.(3) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. Având în vedere rezultatele evaluării impactului programului implementat în anul 2025 în 1462 unități de învățământ, care susțin continuarea acestuia și în anul 2026, se impune alocarea sumei necesare pentru continuarea intervenției și în anul 2026. Valoarea totală a alocării bugetare pentru anul 2026 a fost obținută prin includerea numărului de beneficiari aprobat pentru anul 2025, suplimentat cu beneficiarii rezultați în urma proceselor de reorganizare a unităților de învățământ prin aplicarea Legii nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. A fost luat în considerare numărul total de 171 de zile de cursuri din anul 2026, precum și o majorare a alocației zilnice per beneficiar cu 10%, ținând seama de evoluția prețurilor de consum și evoluția TVA. Astfel, alocația zilnică per beneficiar propusă este de 16,5 lei, față de 15 lei, valoarea alocației începând din anul 2022 până la momentul elaborării prezentei ordonanțe de urgență. Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune alocarea sumei de 1.531.090 mii lei pentru finanţarea Programului național “Masă Sănătoasă” în anul 2026, pe perioada desfăşurării cursurilor școlare, pentru preşcolarii şi elevii din unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. De asemenea, au fost create condițiile pentru continuarea finanțării acestui program începând cu data de 8 ianuarie 2026 și până la finele lunii in care se împlinește termenul legal de aprobare a bugetelor locale pentru anul 2026. Prin prezentul proiect de act normativ se propune aplicarea derogărilor de la prevederile art. 29 alin.(5) și art.30 alin.(4) şi (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr.69/2010, republicată, ceea ce înseamnă că declarațiile prevăzute de Legea nr. 69/2010 să se facă exclusiv în ce privește încadrarea proiectului de buget pe anul 2026 și perspectiva 2027-2029 în țintele, obiectivele și prioritățile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2026-2028 și să ateste exclusiv, corectitudinea și integralitatea informațiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2026-2028, întrucât nu pot fi respectate principiile responsabilității fiscal-bugetare în ce privește respectarea valorii limită pentru soldul structural (obiectivul bugetar pe termen mediu) și a soldului bugetului general consolidat. Prin derogarea de la prevederile alin.(5) al art.30 din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr. 69/2010 republicată, cu modificările și completările ulterioare prim-ministrul și ministrul finanțelor nu vor menționa în declarație abaterile, măsurile și termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale și strategia fiscal-bugetară. Prorogarea până la data de 1 ianuarie 2027 respectiv 2028 a prevederilor art. XXXII alin. (2) și (3), prin care valoarea garantată a punctului pe serviciu medical în asistența medicală ambulatorie de specialitate se majora de la 5 la 6,5 lei începând cu data de 1 ianuarie 2027 respectiv 8 lei începând cu data de 1 ianuarie 2028. Prin proiectul de act normativ se propune și reducerea cheltuielilor de funcționare a birourilor parlamentare cu 10% față de nivelul din luna noiembrie 2025. În vederea asigurării predictibilității cheltuielilor bugetare, se propune prin prezenta ordonanță de urgență a Guvernului ca onorariile avocaților din oficiu să se indexeze prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Justiției. Se propune modificarea Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 cu modificările și completările ulterioare, în sensul: -reglementării cadrului legal, astfel încât concesionarii care asigură prin unităţile medicale veterinare, un program zilnic de 8 ore să primească lunar, pentru fiecare contract, pe perioada de derulare a acestuia, suma de 5.000 lei, din bugetul Autorităţii, scutită de TVA pentru transportul probelor, ridicarea produselor şi tipizatelor necesare, instruirea şi formarea profesională aferente activităţilor contractate, etc; -stabilirii penalităților în sarcina concesionarului, în cazul în care în derularea contractelor se constată: nerespectarea de către acesta a programului de lucru, lipsa numărului minim de documente privind consilierea proprietarilor de animale pentru condițiile de biosecuritate şi bunăstarea animalelor, deficiențe privind realizarea catagrafiei animalelor din exploatațiile nonprofesionale, etc ; Pentru anul 2026 se propune ca subvențiile alocate partidelor politice să fie diminuate cu 10% față de sumele acordate în anul 2025. În anul 2026, se propune ca fondurile pentru sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, să fie diminuate cu 10% față de sumele aferente anului 2025. Propunerile de modificare de la art.4, alineatul (7^1), alineatul (7^3), alineatul (8) și alineatul (9) din O.G. nr.26/2013 au în vedere ca reglementările referitoare la aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli în termenul prevăzut, analiza prin care stabilesc cauzele şi/sau persoanele vinovate, după caz, pentru nerespectarea termenului și dispunerea măsurilor de sancționare a acestora să fie aplicate atât în cazul operatorilor economici aflați în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea organelor administrației publice centrale, cât și în cazul celor aflați în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea organelor administrației publice locale. La art.6 se propune introducerea unui nou alineat alin.(1^2), potrivit căruia bugetele de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici vor fi însoțite în procesul de avizare/aprobare și de avizul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice în ceea ce privește nivelul indemnizației membrilor consiliului de administrație/supraveghere și a directorilor/directoratului, după caz, propusă în bugetele de venituri și cheltuieli, precum și indicatorii-cheie de performanță stabiliți. Avizul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice este necesar având în vedere atribuțiile stabilite de O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare în ceea ce privește stabilirea, aprobarea şi monitorizarea indicatorilor-cheie de performanță pentru întreprinderile publice. Propunerea de completare a art.7 are în vedere ca în cazul apariției unor evenimente cu impact asupra creșterii cheltuielilor de natură salarială, operatorii economici să dispună măsuri pentru încadrarea în cheltuielile de natură salarială stabilite (ex. punerea în aplicare a unor hotărâri judecătorești privind reangajarea unor salariați, reîntoarcerea persoanelor cu contract de muncă suspendat, etc). Propunerea de completare a articolului 9, are în vedere introducerea obligației anuale, în cazul operatorilor economici care au înregistrat pierderi contabile şi/sau plăţi restante la data de 31 decembrie a anului precedent sau care au pierderi contabile din anii precedenți de recuperate, de a elabora și a aproba, anterior aprobării bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul curent, un plan de reorganizare, restructurare şi redresare financiară, precum şi o analiză referitoare la activele necesare desfășurării/dezvoltării obiectului de activitate. Planul de reorganizare, restructurare şi redresare financiară trebuie să conţină măsuri concrete şi cuantificabile de reducere a pierderilor şi plăţilor restante, după caz, care să permită verificarea, cum ar fi: informații privind cantitatea de produse fabricate/serviciile prestate, capacitățile de producție, piețele de desfacere sau alte informații relevante specifice obiectului de activitate, o proiecție financiară a principalilor indicatori economico-financiari, evoluția fluxului de numerar, precum şi termene de implementare a acestora. Analiza referitoare la activele necesare desfășurării/dezvoltării obiectului de activitate trebuie să aibă în vedere identificarea activelor necesare desfășurării/dezvoltării obiectului de activitate, precum și identificarea activelor neproductive/nefuncționale, cu prezentarea de măsuri concrete și cuantificabile în cazul valorificării acestora, reflectate în creșterea veniturilor din exploatare, precum şi termene de realizare a acestora. De asemenea, propunerea de completare a articolului, instituie obligația ca, anual, operatorii economici să analizeze și să actualizeze, după caz, tarifele şi taxele pe care le obţin din activitatea de bază, cu cel puţin rata anuală a inflaţiei pentru anul curent faţă de ultima actualizare a acestora cu excepţia situaţiilor în care creşterile anuale de tarife şi taxe au fost superioare ratei anuale a inflaţiei, cu excepția taxelor şi tarifelor stabilite prin reglementări ale Uniunii Europene sau reglementări naţionale în aplicarea reglementărilor europene. Propunerea de completare a art. 13 alin. (1) lit. g) are în vedere îndreptarea unei necorelări în ceea ce privește aplicarea acestei prevederi și entităților prevăzute la art. 12^1, respectiv unităților de cercetare-dezvoltare cu personalitate juridică. Totodată, articolul 13 s-a modificat și completat atât în ceea ce privește contravențiile, cât și sancțiunile aplicate, ca urmare a necesității respectării de către operatorii economici, ordonatorii principali de credite și de către conducerea executivă a operatorilor economici a reglementărilor nou introduse. La art.14, propunerea de modificare a alin.(2) din O.G. nr. 26/2013 are în vedere clarificarea faptului că nivelul remuneraţiilor membrilor consiliilor de administraţie, consiliilor de supraveghere şi directorilor care nu au fost numiţi în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte și se modifică în mod corespunzător conform celor prevăzute de aceasta, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate. La art. 1, alineatul (4^3) Ordonanța Guvernului nr. 64/2001 se abrogă. Eliminarea obligativității depunerii declarației informative la organul fiscal competent, contribuind astfel la reducerea poverii declarative a societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care statul este acţionar unic, majoritar sau deţine controlul Pentru a asigura buna funcționare a autorităților publice autonome cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţate integral din venituri proprii, care în anul 2025 nu au buget aprobat, se crează cadrul legal astfel încât acestea să încheie angajamente legale și să efectueze plăți lunar, până la aprobarea bugetului pe anul 2026, în limita a 1/12 din angajamentele legale încheiate și plățile efectuate în anul 2025. Prezentul act normativ propune completarea Legii nr. 207/2022 cu noi prevederi prin introducerea art.91, care are în vedere următoarele: -stabilirea la nivelul legislației primare a mecanismului procedural aplicabil pentru recuperarea creanțelor rezultate în urma executării garanției acordate de băncile de dezvoltare, precum și obligația beneficiarilor de a plăti dobânzile aferente creanței datorate conform contractului de finanțare încheiat cu instituțiile de credit sau alți intermediari financiari ; -stabilirea obligațiilor explicite în sarcina intermediarilor financiari pentru recuperarea sumelor executate si cooperarea cu băncile de dezvoltare in vederea restituirii sumelor plătite cu titlu de garanție; -includerea de obligații explicite în sarcina băncilor de dezvoltare, privind cooperarea cu instituțiile de credit sau alți intermediarii financiari pentru recuperarea creanțelor rezultate din plata garanției în temeiul contractelor de finanțare care constituie titluri executorii conform legii; -reglementarea subrogației statului român, prin Ministerul Finanțelor, în drepturile băncii de dezvoltare în folosul căreia a făcut plata, precum și mandatul acordat băncilor de dezvoltare în vederea recuperării creanțelor bugetare rezultate din plata de către stat a garanțiilor emise de băncile de dezvoltare. -reglementarea faptului că băncile de dezvoltare restituie Ministerul Finanțelor sumele recuperate in baza mandatului acordat, conform termenilor si prevederilor agreate prin memorandumul de înțelegere prevăzut la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 207/2022. De asemenea, se propune completarea art. 12 cu patru noi alineate, alin. (11) – (14), în scopul stabilirii unui cadru unitar de reglementare privind activitățile de administrare a fondurilor acordate pe bază de mandat băncilor de dezvoltare. Ținând cont că fondurile sunt încredințate în mandat băncilor de dezvoltare, strategia privind apetitul la risc cu privire la plasamentele respectivelor sume până la momentul acordării lor în concordanță cu scopul mandatului trebuie aprobată de către acționar, Ministerul Finanțelor. Unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale înregistrează blocaje ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale, iar mecanismul de acordare a împrumuturilor prevăzut în proiectul de act normativ soluționează unele probleme urgente ale autorităților administrației publice locale, ținând cont de faptul că în anul 2026 trebuie finalizate toate proiectele care beneficiază de finanțare prin PNRR, iar în contextul actual, veniturile la bugetele locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale au fost afectate semnificativ faţă de anul precedent. Totodată, sunt unități administrativ-teritoriale în care se furnizează agent termic prin sistem centralizat și care întâmpină dificultăți de finanțare a cheltuielilor necesare producerii, transportului şi furnizării agentului termic, pentru sezonul rece 2025-2026, pentru plata facturilor restante şi acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului de termoficare. Se propune ca, prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) şi art. 63 alin.(4) şi (4^1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la prevederile legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026 referitoare la plafoanele privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi cele privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, să poată solicita, inclusiv pentru instituţiile publice finanţate integral din bugetul local, și pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, de la Ministerul Finanţelor, în cursul anului 2026, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 500.000 mii lei, pentru asigurarea sumelor necesare implementării proiectelor finanțate prin PNRR, aflate în sarcina bugetului local, evidențiate distinct în fiecare contract, la care se adaugă suma de 200.000 mii lei în vederea asigurării posibilității contractării de împrumuturi pentru finanțarea cheltuielilor necesare producerii, transportului, distribuției şi furnizării agentului termic, pentru sezonul rece 2025-2026, pentru plata facturilor restante şi acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului de termoficare Dobânda aferentă împrumuturilor este ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcţie de scadenţa împrumuturilor, rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabileşte astfel: – 1 punct procentual pentru scadenţe de până la 3 ani, inclusiv; – 1,5 puncte procentuale pentru scadenţe între 3 şi 5 ani, inclusiv. – 2 puncte procentuale pentru scadenţe între 5 şi 10 ani, inclusiv Termenul-limită de depunere la direcțiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice a documentelor necesare pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este 30 iunie 2026, respectiv, de 31 martie 2026. Modificările aduse prin prezentul act normativ asupra prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2025 au ca principal scop asigurarea măsurilor de protecție pentru categoriile vulnerabile ale populației, în condițiile în care prețurile de furnizare a energiei electrice către consumatorii casnici se mențin la un nivel crescut. Acordarea sprijinului în cuantum de 50 de lei pentru furnizarea de energie electrica, în forma prezentată, este o măsură tranzitorie, necesară pentru sprijinirea celor mai vulnerabile persoane, în acord cu politicile sociale în domeniu, asumate de Romania în calitate de stat membru UE. Pentru anul 2026 se stabilesc obiectivele de politică salarială pe baza cărora operatorii economici care aplică prevederile OG nr. 26/2013 fundamentează cheltuielile de natură salarială, care vor fi prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli. Astfel, se reglementează: Toți operatorii economici cheltuielile de natură salarială să se determine pe baza drepturilor de natură salarială aflate în plată la 30 noiembrie 2025, la care se vor adăuga cheltuielile determinate de acordarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2026, concomitent cu îndeplinirea următoarelor condiții: – să nu prevadă alte mecanisme de creștere salarială; – menţinerea nivelului drepturilor de hrană și a altor drepturi similare aflate in plată la 31 decembrie 2025; – valoarea mesei calde acordate pentru salariaţii care îşi desfăşoară activitatea cel puţin 50% din timpul de lucru în subteran să nu depăşească suma de 35 lei net pentru fiecare zi lucrată; – menţinerea în plată a nivelului premiilor, primelor, bonusurilor, bonificaţiilor şi a altor drepturi de natură salarială, aflate în plată în anul 2025; În cazuri temeinic justificate, în baza unui Memorandum aprobat de Guvern, operatorii economici pot majora cheltuielile de natură salarială cu indicele mediu de creştere a preţurilor prognozat pentru anul 2026, în următoarele situații: – nu au înregistrat pierderi și plăţi restante la data de 31 decembrie 2025 și nu prevăd în anul 2026 pierderi și plăţi restante; – au înregistrat pierderi şi/sau plăţi restante la data de 31 decembrie 2025 și prevăd reducerea pierderilor realizate la data de 31 decembrie 2025 cu cel puţin dublul sumelor programate pentru majorarea cheltuielilor de natură salarială, precum şi reducerea plăţilor restante cu cel puţin 20% faţă de nivelul realizat la data de 31 decembrie 2025, după caz; – au beneficiat de subvenții/transferuri în anul 2025 pentru activitatea operațională de la bugetul de stat/local, după caz, cu condiția ca sumele reprezentând creșteri salariale conform lit.a) si b) să fie suportate din venituri proprii, cu reflectarea în creșterea acestora în mod corespunzător; Creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în anul 2026 se va prevedea a se acorda doar persoanelor care intră sub incidența acestor reglementări indiferent de legile speciale aplicabile unor operatori economici din anumite ramuri de activitate, altfel că această creștere nu va influența creșterea salariului de bază peste nivelul salariului de bază minim brut pentru ceilalți salariați. Posibilitatea ocupării posturilor vacante, precum și creșterii numărului de personal față de cel realizat în anul 2025 şi cheltuielilor de natură salarială aferente, numai în cazul dezvoltării activității acestora, în baza unui Memorandum aprobat de Guvern, pentru operatorii economici care au realizat profit în anul 2025, în următoarele situații: – nu au înregistrat pierderi și plăţi restante la data de 31 decembrie 2025, și nu prevăd în anul 2026 pierderi și plăţi restante; – în situația în care au înregistrat pierderi şi/sau plăţi restante la data de 31 decembrie 2025, cu condiția ca aceste sume să se reflecte în creșterea veniturilor din exploatare în mod corespunzător. Posibilitatea ocupării posturilor devenite vacante în anul 2026. Introducerea de sancțiuni pentru conducerea executivă a operatorilor economici care aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013, în cazul nerespectării obiectivelor de politică salarială prevăzute pentru anul 2026. Întrucât aplicarea prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost prorogată, prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, până la data de 01 ianuarie 2027, pentru a asigura un tratament unitar și echitabil în cazul persoanelor cu dizabilități, se impune și amânarea aplicării prevederilor art. 58² din aceeași lege, măsură justificată, în principal, de dificultățile obiective de implementare ale unui mecanism nou de acordare și calcul al drepturilor, dificultăți care vizează atât adaptarea sistemelor informatice, cât și asigurarea unui cadru procedural clar și predictibil pentru autoritățile implicate în stabilirea și plata prestațiilor. Având în vedere necesitatea combaterii evaziunii fiscale cu produse accizabile se propune introducerea la nivel ANAF a unor măsuri de eficientizare a activității de autorizare, care sa duca la o analiză mult mai complexă cu privire la operatorii economici care solicită autorizarea în domeniul comerțului cu produse accizabile si reducerea cat mai mult posibil a riscului privind neplata accizelor și TVA, datorate bugetului de stat cu efecte pozitive asupra veniturilor bugetare. Prin acest proiect de act normativ se propune completarea art. II din Legea nr. 143/2022 pentru modificarea şi completarea art. 129 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi pentru stabilirea unor măsuri de asistenţă socială, cu un nou alineat, astfel încât să se reglementeze aprobarea prin hotărâre a Guvernului a modalității de actualizare a nivelului alocației zilnice de hrană pentru consumurile colective din instituțiile şi unitățile publice şi private de asistență socială destinate persoanelor adulte, persoanelor adulte cu dizabilități şi persoanelor vârstnice. |
Posted on 22 December 2025 @ 10:58 pm
Arena IT
Arena IT | RSSStiri IT | Blog hardware, software, evenimente IT
Televizoarele OLED sunt mult mai fiabile decât cele LCD, demonstrează un studiu RTINGS. Modelele LG și TCL au cele mai mici rate de defectare
RTINGS desfășoară cel mai amplu studiu de evaluare a fiabilității televizoarelor, având peste 100 de modele care funcționează continuu de mai bine de trei ani de zile. Acestea sunt testate în cele mai neprietenoase condiții posibile, cu mult conținut static și luminozitate setată la maxim. Nu este un scenariu de utilizare realist, dar se dovedește […] Articolul Televizoarele OLED sunt mult mai fiabile decât cele LCD, demonstrează un studiu RTINGS. Modelele LG și TCL au cele mai mici rate de defectare apare prima dată în Arena IT.
Posted on 22 December 2025 @ 9:23 am
Infoportal
RSS feed currently not available
Please try again later